A intrat în salon cu părul ei argintiu prins în codițe jucăușe, cu o expresie calmă, dar plină de așteptare. Stilistul a înconjurat-o ca un artist care studiază o pânză goală, foarfeca pregătită ca niște pensule gata să creeze ceva nou.
Tăietură după tăietură, codițele au căzut, fiecare șuviță purtând ani de familiaritate și confort. Ea a stat perfect nemișcată, cu privirea fixă, ca și cum ar fi renunțat nu doar la păr, ci și la fragmente din trecutul de care nu mai avea nevoie.
Apoi, încet, transformarea s-a dezvăluit. Din șuvițele jucăușe prinse sus a apărut o siluetă elegantă și rafinată. Noul stil îi încadra chipul, evidențiindu-i trăsăturile cu o finețe ce părea atât modernă, cât și atemporală.
Când s-a privit în oglindă, un zâmbet mic, înțelept, i s-a întins pe față. Nu vedea doar o tunsoare — își întâlnea o nouă versiune a ei însăși, care fusese mereu acolo, așteptând să iasă la iveală.
Nu a fost doar o transformare a părului. A fost o declarație tăcută: era pregătită pentru următorul ei capitol.